Ginduri ravasite

Just another WordPress.com site

Iarna copilaria noastra 7 Decembrie 2016

Filed under: Uncategorized — amyavadanii @ 1:36 pm

Iarna , un anotimp in care ai nostalgia copilariei , a fulgilor mari si pufosi de zapada pe care vroiam sa-i pri534558_4028307190607_1520812368_nndem in palma noastra , dar se topeau atat de repede , a naturii invesmantata in mantia alba de nea , a jocului cu bulgari de zapada si construirea omului de zapada simpatic , cu nasul lui de morcov , cu ochi din carbune sau din dopuri de sticla , caciula din vreo oala veche a mamei si cu o matura veche cu care sa ii sperie pe nedoriti , a derdelusului pe care il construiam cu grija udandu-l sa faca gheata buna de lunecat (talpile cizmulitelor erau esentiale , caci trebuiau sa lunece bine , nu ne placeau cele care nu lunecau) , a saniutei care parca zbura pe partia copilariei …
Iernile copil
ariei sunt amintiri care raman in suflet si le pastram ca pe o draga comoara .Eu am avut norocul sa copilaresc la tara , unde iarna este cu adevarat iarna si partiile de dat cu saniuta sunt la indemana , dar ierni frumoase sunt peste tot in tara noastra , chiar daca uneori adevarata iarna dureaza cel mult trei saptamani , si peste tot gasesti cel putin un delusor de pe care sa ta dai cu sania sau sa faci un derdelus bun de lunecat .
Nu imi amintesc sa-mi fi fost o data frig , desi veneam in casa cu obrajii rosii , cu hainele ude de atata tavalit prin zapada si cu mainile si picioarele bocna , dar asta trecea imediat si a doua zi o luam de la-nceput . Cum puteam sa lipsesc din trupa vesela de copii cu care eram, cu scumpii mei veri si verisoare.,cu fratele si surorile mele,….. , cum puteam sa nu fiu prezent la toate poznele care ne treceau prin minte , desi puteam jura ca sunt un copil cuminte , dar daca o iau pe indelete acum si imi amintesc cate pozne cam dubioase am facut , parca nu era chiar asa …
Si cred ca asta m-a calit si mi-a dat o rezistenta buna a organismului in fata bolilor si sunt recunoscatoare iernilor copilariei mele .
Ar fi bine sa se intoarca iernile de altadata , cu zapada multa care acoperea pamantul si copacii ca o plapuma pufoasa , decat sa avem ierni cu ger uscat care dauneaza culturilor si pomilor fructiferi .14494_4073934491261_1930218390_n
Unde sunt iernile copilariei mele ?Unde sunt acei prieteni?Unde sunteti cu totii?…scriu pt voi cu mult dor si dorinta de a ne revedea din nou pe ulitele copilariei noastre..eu Amy
CADOUL MEU PT VOI E ACEST MINUNAT CLIP..

 

Anunțuri
 

VISUL & CHEIA 18 Martie 2017

Filed under: Uncategorized — amyavadanii @ 3:26 pm

A fost de vis asa cum am sperat, am spus Da pentru totdeauna. Nu a fost o surpriza, pentru ca asa cum spune un om pe care il admir mult, i-am spus DA in clipa in care l-am ales pe el, cand l-am ales sa mergem pe un drum impreuna, de fiecare data cand am luptat pentru noi, cand am iertat, am gresit si am iubit, de fiecare data cand spui altcuiva Nu, ii spui lui Da, atunci cand ma tine in brate, cand ma sustine si ma iubeste asa cum nimeni nu stie. 12743842_10205973923891736_3339402497804455215_n

Me Myself and I - 2zxDa-5oc4M - normal

„Uite cheia… care o să îți deschidă ușa sufletului meu.

Te voi aștepta în prag.”

💌 🎈 🎈 🎈 🎈 🎈 🎈 🎈 🎈 🎈 📬
Il astept pe- al meu prescris ca sa- mi indeplineasca al meu vis 💁…un vis dorit,asteptat si ne- implinit 🌟 💫 🌠

🔏Visul 💭si cheia 🔮 🔑
….daca inima mea 💝ar avea o cheie 🔑ar fi incuiata in inima lui,iar cheita 🔐de la inima lui ar fi incuiata 🔒in inima mea.
…in cutia muzicala din piept, balerina mea danseaza si viseaza 💃 💞
                    Un fragment din cutia gindurilor pt tine C 👨 💖 👩

20040401001073

Probabil asta nu e postarea in care sa iti pui castile pe urechi, sa dai drumul la muzica la maxim la o melodie ritmata si sa incepi sa citesti randurile scrise. Nu, nu v-am indus starea asta. Lasati castile jos, ia cana cu ceai in mana, pentru ca da, mi-am pus sufletul pe tava, ceea ce nu se intampla prea des. 5707_10205973988813359_8863588637794166106_n

Prin tot ceea ce cauta si analizeaza, Elizabeth vrea de fapt sa se convinga singura de ceea ce inseamna de fapt casatoria. Iesind dintr-o casatorie esuata destul de recent, nu vrea sa se mai avante cu capul inainte si exact ca la programarea unei calatorii, va cauta si va aduna toate datele necesare convingerii sale. Va cerceta in toate mediile: citind diferite carti de specialitate, intreband oameni nou intalniti, ascultand povestile prietenilor despre aceasta etapa din viata, va cauta in fiecare colt al acestei institutii, facand lumina acolo unde multa vreme a fost intuneric, si aducand linistea sufletului cu fiecare informatie adusa.

Asadar veti lua parte la o incursiune in adancurile casatoriei, plimbandu-va pe o mare de semnificatii si variante, diferenta fiind data de insasi diferenta dintre oameni. Timp de un an de zile, veti fi bagajul lui Liz pentru ca veti fi purtat din tara in tara, luand parte la cea mai importanta calatorie a vietii sale, calatoaria in care sufletul sau isi va gasi linistea si increderea in aceasta institutie si normal va spune ferm si convins: “Da”.
Cu siguranta vei citi o carte din care vei avea numai lucruri bune de invatat, lectii de viata adunate ca intr-un buchet de mireasa, ce trebuie aruncat in ziua nuntii pentru a transmite invatamintele mai departe. Vei citi si te vei minuna, de unele obiceiuri din Laos de exemplu, sau vei vei impacat cu trairile de la casa din Bali, cu toate astea vei lua oarecum parte la pregatirile de nunta ale lui Liz.

Desigur, intr-o carte ce m-a rapit total, am cules si o multitudine de citate dragute, a fost ca si cum as merge pe plaja si as fi cules scoici.
“Unele temeri pot disparea doar atunci cand le descoperi denumirile ascunse si nestiute.”
“Un barbat poate fi fericit alaturi de orice femeie, atata timp cat o iubeste.” (Oscar Wilde)
“Un peste si o pasare se pot indragosti, dar unde sa locuiasca?”
“Uneori viata e prea grea ca sa fii singur, iar uneori viata e prea frumoasa ca sa fii singur.”
“Toata suferinta omeneasca isi are originea in dorinta.”12783514_10205974128616854_3240311194777149968_oD4394A5A6A9DCB78B0CD8F9971EAA19B

 

Sari~si lasa in caderea ta sa-ti creasca aripi 12 Martie 2017

Filed under: Uncategorized — amyavadanii @ 4:44 pm

17202886_1413436855353999_8677588211255037340_n…pe un peron in asteptare muzica rasuna pe clapele unui pian. Notele luau amploare in forfotele pasagerilor ce isi cautau drumul…pentru moment am pierdut drumul,gindul, bataia si-am inceput sa plutesc intr-o lume ireala…  

… mi sa frint inima!

Hmmm! …doar e de motipan si pot oricind sa o modelez la loc. Inimile de mortipan reprezinta o metafora pentru mine, de care sunt foarte mindra.

Desigur, mi-am spus in gindul meu: intr-o buna zi voi fi citata pe toate calendarele lumii…….inimile nu pot fi sfarimate, deoarece nu sunt de martipan•🌺༺~~༺•.¸♡

17265186_10208972529775009_5533902612067747770_n

  1131405677 m crezut ca am lamurit cum se cuvine diferentele dinre metafora, comparatie, simboluri si imagini. Din partea mea, expresia referitoare la inima de martipan zdrobita poate fi incadrata si la metafore, …dar martipanul, ce este el ? 

Доброе утро! - 2zxDa-5m4sK - normal 

 

1131405789 ind nici o speranta nu-mi mai insenineaza cerul, cind picatura chinezeasca” sasi” are sa-mi umple paharul si cind crede ca avenit sf, destinul care ma incercase ani la rind, imi ofera o usa spre libertate. 

„CIND USA SPRE LIBERTATE E IN FATA TA, GINDESTE-TE DACA ESTI PREGATITA SA AFLI TOT CE SE ASCUNDE DINCOLO” 

18918-mxvqyv0kxmcD4394A5A6A9DCB78B0CD8F9971EAA19B

 

 

 

 

1Martie 1 Martie 2017

Filed under: Uncategorized — amyavadanii @ 7:53 pm

 Azi de dimineata a patruns soarele pe fereastra mea am privit-o , am ascultat-o si mi-a spus sa scriu ….si am scris:
Astazi imi deschid complet inima pentru a primi ghidarea divina in tot ceea ce fac. Fie ca de astazi inainte sa fiu un mesager constient al Iubirii Divine, iar prezenta mea in aceasta lume sa fie o marturie a luminii si a frumusetii atat de pure si curate a Ceea Ce Sunt cu Adevarat.
Ma dau din calea mea, renunt la toate convingerile limitative si permit Vietii sa curga prin mine si sa daruiasca prin mine tot ceea ce este mai frumos acestei lumi.

~༺🌺•.♡.•🌺༺~~༺•.¸♡¸.•🌸༺•.¸♡¸.•´¯`•.•˚༺🌸🌺༺•.¸
„Alergi prin visare, te împiedici de primăvară şi cazi în realitate.”
(Alexandra Harabagiu)

12799267_10205991985703270_840021349351287731_n

MESAJUL ZILEI CARE INCUNUNEAZA LUNA:

La multi Ani fericiti de 1 Martie.. Sa ai in suflet doar dragoste si bucurii, sa renasti cum renaste tot universul primavara, si sa fii cea mai frumoasa si scumpa floare a mea, pt tot restul vietii… Te iubesc gurita frumoasa

~༺🌺•.♡.•🌺༺~~༺•.¸♡¸.•🌸༺•.¸♡¸.•´¯`•.•˚༺🌸🌺༺•.¸

La multi ani si tie pt ca tu esti pamintu iar eu floarea… Prin tine renasc cresc si iubesc566514e344514541f55a993379918f42

 

DRAGOBETELE MEU 24 Februarie 2017

Filed under: Uncategorized — amyavadanii @ 11:31 am
Tags:

 Dragobetele vesteste Primavara ca soseste, Si-un prieten TE IUBESTE! Si-ti trimit din departare Un gand bun, si-o sarutare!  C&A

Cândva m-am îndrăgostit nebunește de un bărbat…

Am învățat de la el ce înseamnă fericirea și că toate cheile fericirii mele sunt în buzunarul meu. În cele câteva luni în care ne-am văzut  m-a învățat să fiu cea mai fericită femeie din lume. Mi-a spus să nu mă uit niciodată în urmă pentru că orice aș face nu ma pot întoarce în trecut.

divider

18918-mxvqyv0kxmc

 

O INTREBARE…. 23 Februarie 2017

Filed under: Uncategorized — amyavadanii @ 8:21 am
882724bk6psgnrkm-1

Mami, mi-ar place să văd îngerasi care să-mi vorbească.

-De ce iubirea mea cea mică?

Pentru-că îngerasii pot vorbi cu păsărelele, cu florile, cu vîntu, cu soarele si luna….astfel încît ei pot să-mi povestească despre lumea lor minunată. Eu nu pot auzi ce-mi vorbeste o păsarică ce vine mereu aici la fereastra mea,….si nici floarea, nici vîntu dar nici soarele.

Stii cînd privesc o floare si mă-ndrept pentru a o rupe stiu ca o doare si mă roagă cu sigurantă să o mai las o vară in grădinuta mea.

Cînd pasărea îmi cîntă vreau să înteleg ce îmi cîntă…

Vezi mami, de asta mi-ar place să văd îngerasii si să-i înteleg ce vrea să-mi vorbească si să-mi povestească.

Cît de înăltătoare poate fi mintea unui copilas….

Putem noi cei mari să întelegem gîndurile si sentimentele unui copil, în asa fel încît să-i ducem la îndeplinire o dorintă atît de minunată?

D4394A5A6A9DCB78B0CD8F9971EAA19B

 

Povestea ghiocelului

Filed under: Uncategorized — amyavadanii @ 8:12 am

M-am gandit cum as putea incepe sa spun povestea mea. Si am hotarat sa incep cu o alta poveste, asemanatoare.

Cu mult, mult timp in urma doua seminte stateau culcate in pamantul rece, asteptand sa treaca timpul si sa incolteasca. “Tu, ce vei fi cand vei creste?” intreba una din ele. “Nu stiu.” raspunse cealalta. “Cat despre mine”, spuse prima samanta, “eu vreau să fiu un trandafir. Nimic nu se aseamana cu un trandafir splendid. Toata lumea ma va iubi atunci.” A mai trecut o zi sau două si prima samanta a simtit cum creste si si-a luat ramas bun de la cealalta samanta. S-a impins drept in sus, pana cand a simtit că a iesit in aer curat, si a respirat cu nesat aerul rece, dar proaspat. Nu putea vedea inca nimic, caci nu inflorise. A mai crescut si a mai crescut si isi tinea mereu capul in sus cu fermitate. Voia ca primul pe care sa-l vada sa fie cerul, iar pamantul sa ramana sub ea. Dupa o vreme, intr-o dimineata si-a deschis ochii. Cerul era deasupra capului ei, dar vai, ea nu era un trandafir, ci o floare maruntica alba. Ii venea si mai mult sa isi aplece capul si sa planga. Dar s-a impotrivit si a incercat din greu sa isi deschida ochii, sa-si tina capul drept în sus si sa priveasca din plin la cer. Isi simtea inima grea si un vant rece s-a napustit asupra ei si a aplecat-o spre pamant. Si floarea a vazut ca zapada acoperea totul imprejur, si nu mai era nici o alta floare in afara de ea. Cuprinsa de groaza singuratatii, isi stranse frunzele aproape. Dar în acea clipa isi aminti ce obisnuia sa spuna cealalta samanta si-si spuse siesi: “Nu-i nimic. Voi fi ceea ce pot sa fiu.” Apoi, nu s-a mai impotrivit vantului, si-a aplecat capul spre pamant, si n-a mai privit la cer ci catre zapada. Dintr-o data, vantul s-a oprit, frigul s-a risipit, iar zapada a scanteiat asemena perlelor si diamantelor. Floarea stia acum ca atintirea capului in sus o durea atat de tare, si ca trupul i s-a ivit din zapadă si ca numele-i era Strop de nea, Ghiocel. Asa ca a spus inca o data: ”Nu-i nimic.” Si a asteptat in tihna desavarsita, tot ce trebuia sa faca era sa-si atarne capul, dupa soiul ei.( „Povestea ghiocelului”, de G. MacDonald).

Sunt dintr-o familie de mijloc, cu chinuri, cu urcusuri, coboriri..cu lupte…dintr-o familie care a luptat si a cautat sa fie cit mai aproape de D-zeu..de aici am invatat si eu sa lupt, sa cred intr-o putere pe care noi, oamneii nu o vedem dar o simtim…

… am fost casatorita cu un barbat care nu era prezent, si avem doui copii plini de voiosie. Dupa ce am devenit mama, am inceput sa ma observ mai atent pe mine insami, sa recunosc invelisurile pe care cu atata migala si truda le propteam in jurul unei sine fals. In acest rastimp, am inceput sa vad limpede importanta si frumusetea rolului de mamă. Am inceput sa inteleg ca nu eu sunt centrul universului, si ca implinirea autentica nu vine din obsesia de sine ci din uitarea de sine. 

Anul acesta, voi implini virsta de 42 de ani, “un vant rece s-a nap16806657_10208808017302300_6195664743675104198_nustit” asupra-mi. Ma framantau tot felul de intrebari: ce am realizat pana acum, cum mi-ar fi aratat viata daca nu as fi renuntat la cariera, cat succes am ca si mama casnica, cum voi continua de acum incolo, ce compas voi folosi pentru deciziile de viitor. Incercam sa inteleg ce este mai important, a fi sau a face. Pana la urma, am inceput sa intrezaresc ca aceste doua dimensiuni sunt tesute impreuna, ca cine sunt primeaza fata de realizarile personale, dar totodata realizarile decurg din cine sunt. Si, in forja acestui zbucium existential mi s-a conturat o dorinta pe care Anne Lindberg o exprima cu o claritate deosebita: “vreau sa traiesc in har, cum se spune in limbajul sfintilor, cat mai mult timp posibil. Nu folosesc acest termen in sensul strict teologic. Prin har inteleg o armonie interioara, de esenta spirituala, care se poate manifesta sub forma unei armonii exterioare. As dori sa dobandesc o stare de har spiritual interior care sa-mi permita sa fiu si sa fac ceea ce mi-a harazit Dumnezeu de la inceput.” (“The Gift from the Sea”).

Acum stiu ce am de facut. Sa astept in tihna, asumandu-mi ce am fost harazita sa fiu – si sa fac.

D4394A5A6A9DCB78B0CD8F9971EAA19B

 

 

LA MULTI ANI FETITA MEA!

Filed under: Uncategorized — amyavadanii @ 7:54 am
755765i9j1sctvei

creion2Am căutat în cufărul inimii mele povestile care m-au întărit pe parcursul acestor ani. Dar.. răscolind nu am putut da de nici una. În toate existau teama, ba mai mult o ascundeam după o mică încredere , sperantă, iubire făcînd astfel din culoarea vie rosie una vinetie, din galben un portocaliu stînjeniu…din albastru deschis unul închis.

Dar… din tot griul ăsta, D-zeu mi-a arătat pt a nu stiu cîta oară că am si eu locul meu sub soare. Cu căderi si ridicări am tinut în bratele mele cei mai frumosi copii. O fetita care cîndva era o mogildeată,…azi o adolescentă în toată fierea ei. La fel ca mămicuta ei a avut un drum plin de urcusuri, dar si de caderi. Ce o diferentia pe ea fata de mine era curajul ei, puterea de a lupta si înfrunta lumea făra a avea o teamă. Cînd ploile dădeau năvală în sufletelul ei, inima o îndemna să se scufunde în cîntul notelor de strună.

Mereu cînta,…cînta si tot cînta si pe chipul ei mai schita un zimbet ca si cum dorea să-mi arate cît de puternică era ea, cerîndu-mi si mie acelasi lucru….să ZIMBESC.

Dar zimbetul meu niciodată nu se arăta pe fata mea. Acum regret… dar…în acelasi timp am învătat o minunată lectie:

– Cînd furtunile vin eu să le înfrunt cu un ZÎMBET si NEPĂSARE lăsîndu-mă dusă în melacancolia notelor muzicale.

Azi sînt puternică datorită ei si tot azi sunt cea mai fericită mamă ,puiutul meu azi e om mare.

LA MULTI ANI DRAG COPIL! mama te iubeste azi,mîine si pentru totdeauna